Învățământul diferă de majoritatea sectoarelor de pe acest site pe un punct care trebuie să stea la începutul fiecărei analize: forma juridică. Acolo unde un lanț de magazine sau un lanț de restaurante este aproape de la sine înțeles o societate cu capital sau o formă comparabilă, o mare parte a învățământului este constituită din fundații, asociații, organisme de drept public sau instituții structurate altfel decât o întreprindere obișnuită. Acesta nu este un detaliu. Multă legislație ESG europeană este scrisă având întreprinderea ca punct de referință, iar întrebarea dacă și cum se aplică această legislație unei fundații sau unui organism de drept public primește un răspuns diferit în funcție de regulă și de forma juridică.
În plus, relația dintre învățământul finanțat public și cel finanțat privat este relevantă, fără să existe un procent atașat acestui aspect. Cea mai mare parte a învățământului din Țările de Jos primește finanțare publică sub o formă sau alta, chiar și acolo unde forma juridică este de drept privat. Această formă mixtă de finanțare publică și organizare de drept privat face ca o instituție să nu se poată clasifica automat drept "mediu de afaceri" sau "guvern": clasificarea depinde de structura precisă, de forma de finanțare și de întrebarea dacă instituția desfășoară activități economice în sensul folosit de legislație.
Legislația centrală privind raportarea de sustenabilitate și diligența în lanțul de aprovizionare funcționează cu criterii de dimensiune: numărul de angajați, cifra de afaceri, totalul bilanțului. Pentru o întreprindere obișnuită, aceasta este o simplă socoteală. Pentru o instituție de învățământ, lucrurile sunt mai puțin directe. Este unitatea relevantă școala, grupul de școli, autoritatea competentă sau fundația în care sunt reunite mai multe instituții? În cazul parteneriatelor de colaborare și al consiliilor de conducere fuzionate, dimensiunea unității care raportează poate diferi mult de dimensiunea școlii cu care are de-a face un părinte sau un elev. Care prag se aplică exact și cum este acesta aplicat instituțiilor de învățământ este ceva ce trebuie clarificat de fiecare instituție pe baza textului legal actual și a explicațiilor aferente, nu ceva pentru care se poate indica aici o valoare fixă.
Obligațiile de diligență în lanțul de aprovizionare sunt scrise având în minte un lanț de producție: materie primă, fabricație, transport, vânzare. O instituție de învățământ are un alt tip de lanț: furnizori de materiale didactice, firme de catering, firme de curățenie, furnizori IT, firme de construcții în cazul construcțiilor noi sau renovărilor. Dacă și în ce măsură o instituție se încadrează ea însăși în obligațiile din lanțul de aprovizionare depinde de propria dimensiune și formă juridică. Dar și o instituție care nu este ea însăși direct obligată poate fi solicitată, ca parte a lanțului unei părți mai mari, să furnizeze informații, de exemplu de către un editor, o firmă de catering sau un partener de construcții care se încadrează el însuși în reguli. Această presiune indirectă apare frecvent mai devreme decât obligația directă, iar instituțiile care nu sunt pregătite pentru aceasta observă acest lucru prin liste de întrebări neașteptate.
Nucleul CSRD și CSDDD este european, dar modul în care statele membre transpun aceste directive în legislația națională diferă, iar acest lucru afectează instituțiile de învățământ într-un mod specific. Legiuitorii naționali trebuie să facă alegeri privind tratamentul instituțiilor de drept public, al fundațiilor de învățământ și al instituțiilor finanțate parțial public. Aceste alegeri nu se găsesc în textul european de bază, ci în legea națională de transpunere și în reglementările secundare aferente. O instituție care consultă doar directiva europeană ratează exact partea din regulă care se aplică propriei sale forme juridice. Aceeași subestimare a adaosurilor naționale se manifestă în alte sectoare într-un mod diferit: cei care doresc să vadă cum funcționează aceasta într-un sector cu o problematică similară privind autorizațiile și supravegherea pot citi analiza despre obligațiile ESG care se aplică sectorului energetic, unde supravegherea specifică sectorului și regulile europene se suprapun într-un mod comparabil.
Chiar și fără o clarificare privind pragul precis sau domeniul de aplicare exact, o instituție poate deja cartografia acum care obligații ar putea fi relevante, cine ar fi responsabil pentru acestea în cadrul organizației, care dovezi există deja și ce control lipsește în această privință. Această imagine de ansamblu este exact scopul Compliance Check: nu un set nou de reguli, ci o modalitate de a desemna, pentru fiecare posibilă obligație, un responsabil, un document justificativ și un control, astfel încât un consiliu de conducere să poată demonstra la un moment ulterior că întrebarea a fost investigată serios. Alte sectoare cu o întrebare similară privind forma juridică și domeniul de aplicare sunt descrise de asemenea, cum ar fi considerentele referitoare la obligațiile ESG ale serviciilor financiare și întrebarea cum se răsfrâng regulile din lanțul de aprovizionare asupra obligațiilor ESG din sectorul agricol, unde structura de proprietate este de asemenea determinantă pentru rezultat.
De îndată ce este clar care obligații se aplică posibil, urmează o altă întrebare: cine în cadrul instituției va desfășura munca de identificare, documentare și actualizare, și în ce măsură aceasta se poate realiza cu capacitatea existentă. Munca de raportare și conformitate constă în mare parte din sarcini repetabile: colectarea de date, completarea formatelor, ordonarea documentelor justificative, actualizarea statusului. Scanul de lucru al FTE TO AI calculează pentru fiecare sarcină ce parte din aceasta poate fi preluată de AI, nu ca substitut al evaluării pe care o face un consiliu de conducere sau un auditor, ci ca modalitate de a vedea unde se eliberează capacitate pentru munca care necesită totuși judecată umană. Pentru o instituție care abia începe să identifice sub ce reguli se încadrează, acesta este un pas următor logic de îndată ce imaginea de ansamblu a obligațiilor este stabilită.
Vraag maar welke verplichting op u van toepassing is, en waaraan u dat kunt aantonen.
Answers come from this site’s knowledge base. Not tailored advice, and not a scan of your company.