CSRD este o directivă, nu un regulament. Această distincție determină de ce întrebarea "ce particularități se aplică în Belgia" este relevantă. Un regulament funcționează direct în fiecare stat membru în același mod. O directivă trebuie mai întâi transpusă în legislație națională, iar la această transpunere fiecare stat membru își alege propriile formulări, propriile proceduri și propria structură de supraveghere. Textul european stabilește un prag minim; procesul național de transpunere determină cum se prezintă acest prag minim în practică pentru o întreprindere care este stabilită în Belgia sau care desfășoară activități acolo.
Acest lucru face din situația belgiană un strat separat peste stratul european. Cel care consultă doar textul directivei europene nu vede automat ce a fost adăugat, întărit sau structurat diferit la transpunere. Pentru o conducere care trebuie să demonstreze că deține controlul, exact acesta este locul unde apare o presupunere greșită: ipoteza că textul european reprezintă întreaga poveste.
Belgia are o structură federală, cu competențe regionale și comunitare alături de legiuitorul federal. Pentru o directivă care afectează dreptul societăților, dreptul conturilor anuale și supravegherea calității raportării, aceasta înseamnă că mai multe instanțe sunt implicate în transpunere și supraveghere. Repartizarea precisă a competențelor, desemnarea unei autorități de supraveghere pentru obligația de asigurare (assurance) și modul în care legislația belgiană existentă privind conturile anuale este adaptată sunt aspecte stabilite în legea națională de transpunere și care pot diferi de modul în care o altă țară a procesat aceeași directivă.
Și calendarul transpunerii diferă de la un stat membru la altul. O directivă stabilește o dată-limită până la care legislația națională trebuie să fie pregătită, dar statele membre nu respectă toate această dată în același moment, iar perioada intermediară comportă propriile incertitudini privind ce text se aplică exact. Pentru o întreprindere care organizează acum un proces de conformitate, acesta este un motiv să nu se bazeze pe o dată de finalizare presupusă, ci pe stadiul actual al legislației belgiene de transpunere, așa cum este publicată în momentul consultării.
Compliance Check nu are ca scop rescrierea reglementărilor europene sau belgiene. Această sarcină revine legiuitorului și autorității de supraveghere, iar textul actual se găsește acolo. Ceea ce face Compliance Check este să realizeze transpunerea de la "ce obligație se aplică" la "cine este responsabil, ce dovadă îi corespunde și ce control demonstrează că s-a realizat". Pentru o filială belgiană, aceasta înseamnă trei pași care sunt frecvent omiși.
Primul pas este stabilirea dacă legea națională de transpunere diferă într-un punct de ceea ce sugerează textul directivei europene, de exemplu în modul în care este organizată supravegherea sau în ce instanță este competentă pentru aplicare. Al doilea pas este legarea acestei diferențe de un proprietar concret în cadrul organizației: o persoană care știe care text belgian se aplică și care poate demonstra că a fost consultată versiunea corectă. Al treilea pas este consemnarea dovezii într-un mod care rezistă la un control, nu ca o notă separată, ci ca parte a unui control continuu.
Această ordine este exact motivul pentru care întrebarea privind particularitățile naționale nu se termină la semnalarea unei diferențe. Diferența trebuie să se materializeze într-un proprietar, un document doveditor și un control, altfel rămâne o constatare fără valoare pentru o conducere care trebuie să dea socoteală.
Mecanismul care se manifestă în Belgia, competența federală versus regională, calendarul propriu de transpunere, structura proprie de supraveghere, se manifestă în aproape fiecare stat membru într-o formă diferită. O întreprindere cu filiale în mai multe țări face bine să conștientizeze că aceeași regulă europeană primește o înfățișare diferită în funcție de țară. Astfel, transpunerea în Spania funcționează pe o linie proprie, la fel ca modul în care a fost elaborată adaptarea italiană a liniei europene, sau modul în care Polonia a integrat directiva în propria legislație privind conturile anuale. Și în Scandinavia procesele diferă: pentru o comparație, consultați cum a fost concepută transpunerea suedeză sau stadiul implementării daneze, iar pentru o jurisdicție de limbă engleză din UE există prezentarea legislației irlandeze de transpunere. Pentru un grup cu filiale în mai multe dintre aceste țări, comparația nu se face printr-un singur document, ci printr-o serie de texte naționale, fiecare necesitând atenție proprie.
Compliance Check pentru situația belgiană este în prezent în dezvoltare. Nu există încă un instrument care să lege automat textul actual belgian de transpunere de un proprietar, un document doveditor și un control. Cei interesați se pot înscrie pe lista de așteptare; nu se oferă nimic care nu există deja și nu se promite nimic despre momentul în care instrumentul va fi pregătit pentru utilizare.
De îndată ce este clar care obligații belgiene se aplică și ce proprietar, document doveditor și control le corespund, apare o întrebare următoare care nu mai privește reglementarea, ci execuția: cât din munca de a colecta, structura și menține actualizate aceste dovezi poate fi realizată cu AI. [Scanul de lucru al FTE TO AI](https://ftetoai.com) calculează pentru fiecare sarcină ce parte din aceasta poate fi preluată de AI, independent de întrebarea care regulă se aplică exact.
Vraag maar welke verplichting op u van toepassing is, en waaraan u dat kunt aantonen.
Answers come from this site’s knowledge base. Not tailored advice, and not a scan of your company.