Construcțiile diferă de majoritatea sectoarelor pentru că obligația de raportare rareori afectează o firmă singură. Un antreprenor, subcontractant sau furnizor de materiale de construcții primește întrebări ESG de multe ori mai întâi din partea unui client sau antreprenor general care este el însuși obligat să raporteze, și abia apoi din partea propriei legislații. Cine lucrează pentru un constructor mare, un dezvoltator sau un beneficiar public observă deci regulile mai întâi printr-un contract sau o condiție de licitație decât printr-o scrisoare de la o autoritate de supraveghere. Asta schimbă întrebarea: nu este vorba doar despre dacă firma însăși se încadrează în obligația de raportare, ci și despre ce se cere pentru a putea participa la ceva.
În plus, construcțiile formează un sector cu un lanț lung și fragmentat: materiale, subcontractanți, liber-profesioniști, utilaje închiriate, parteneriate temporare. Fiecare verigă poate să se încadreze într-o altă reglementare, sau în nicio obligație proprie, dar totuși sub cerința de informații a unei verigi de mai sus. Asta face imaginea de ansamblu mai dificilă decât la o firmă cu o linie dreaptă de la producție la client.
Nu există o singură regulă care determină "construcțiile". Există mai multe niveluri care se pot aplica succesiv, sau simultan:
Aceste niveluri nu funcționează independent unele de altele. O firmă care nu trebuie nimic în nume propriu poate totuși să fie rugată, printr-un beneficiar sau o societate-mamă europeană, să furnizeze cifre, declarații sau documente justificative.
Firul roșu al acestor obligații este că variantele naționale sunt structural subestimate. O firmă care citește textul european și conchide că nu se încadrează în el ratează de multe ori faptul că țara de sediu, sau țara în care se desfășoară proiectul, a dat o interpretare proprie pragurilor, termenelor sau cerințelor suplimentare. Pentru un sector care licitează internațional, lucrează cu subcontractanți străini sau face parte dintr-un grup cu sedii în mai multe țări, acesta nu este un aspect teoretic. Întrebarea "se încadrează construcțiile în regulile ESG" nu are, prin urmare, un singur răspuns, ci depinde de forma juridică, dimensiune, poziția în lanțul de aprovizionare și țara în care se raportează sau se licitează. Aceeași întrebare se pune și în sectoare conexe: cei care doresc să vadă cum se aplică asta furnizorilor și instalatorilor găsesc explicația în obligațiile ESG pentru sectorul instalațiilor, iar pentru firmele care livrează materiale și produse pentru construcții, logica similară de lanț de aprovizionare se găsește la obligațiile ESG pentru comerțul cu ridicata.
A ști că o obligație se aplică nu este același lucru cu a putea demonstra că o firmă îi respectă cerințele. Pentru o firmă de construcții, asta înseamnă: să stabilească, pentru fiecare obligație, cine este responsabil în cadrul organizației, ce dovezi există sau trebuie create, și ce control asigură că aceste dovezi rămân actuale. Exact pentru asta a fost creat Compliance Check pe csrdcompliance.net: nu un al doilea set de reguli pe lângă lege, ci nivelul care identifică ce obligații se aplică unei firme specifice, și atribuie, pentru fiecare obligație, un responsabil, un document justificativ și un control. Astfel, un consiliu de administrație, un CFO, un General Counsel sau un auditor intern poate demonstra că organizația are situația sub control, fără a se baza pe o presupunere despre praguri sau termene care ar putea fi deja depășită. Textul actual al reglementării și interpretarea națională exactă rămân sursa; această pagină descrie de ce depinde totul, nu cifrele în sine.
Compliance Check este în construcție. Cei care doresc deja să afle ce obligații sunt relevante pentru propria firmă de construcții, și cine ar trebui să devină responsabil pentru acestea, se pot înscrie pe lista de așteptare și vor fi informați imediat ce instrumentul devine disponibil.
Organizarea responsabilității, dovezilor și controlului pentru fiecare obligație nu este doar un exercițiu juridic, este și o cantitate de muncă ce trebuie să își găsească locul undeva în cadrul organizației. La firmele care furnizează deja informații similare pentru sisteme de calitate sau licitații, se constată că o parte din această muncă este foarte asemănătoare: colectarea datelor, ordonarea documentelor, completarea chestionarelor. Acesta este și motivul pentru care această întrebare rareori stă izolată. Firmele din sănătate, industria prelucrătoare sau sectorul transporturilor care iau în considerare Compliance Check pun de multe ori aceeași întrebare ulterioară, care este detaliată pentru obligațiile ESG în sectorul sănătății, obligațiile ESG în industria prelucrătoare și obligațiile ESG în sectorul transporturilor: cine în cadrul organizației va face această muncă, și ce parte din ea poate fi preluată de software. FTE TO AI oferă în acest sens un scanner de muncă (werkscan) care calculează, pentru fiecare sarcină, ce parte din muncă poate fi preluată de AI, astfel încât o firmă de construcții să nu știe doar ce obligație se aplică, ci să obțină și o imagine reală a efortului de personal pe care respectarea și demonstrarea acesteia îl va costa structural.
Vraag maar welke verplichting op u van toepassing is, en waaraan u dat kunt aantonen.
Answers come from this site’s knowledge base. Not tailored advice, and not a scan of your company.